demarcaj - explicat in DEX

demarcaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEMARCÁJ, demarcaje, s. n. Demarcare. ♦ Luare a unor pasaje dintr-o carte spre a le transpune în alta. – Din fr. démarquage.

demarcaj (Dicționar de neologisme, 1986)
DEMARCÁJ s.n. Demarcare. ♦ (Sport) Plasamentul unui jucător în teren astfel încât să i se poată trimite mingea. ♦ Luarea unor pasaje dintr-o carte spre a le transpune în alta. [< fr. démarquage].

demarcaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEMARCÁJ s. n. demarcare. ◊ (sport) plasament al unui jucător în teren astfel încât să i se poată trimite mingea. ◊ luarea unor pasaje dintr-o carte spre a le transpune în alta. (< fr. démarquage)

demarcaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
demarcáj s. n., pl. demarcáje

demarcaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEMARCÁJ, demarcaje, s. n. Demarcare. ♦ Luare a unor pasaje dintr-o carte spre a le transpune în alta. — Din fr. démarquage.