demagnetizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMAGNETIZÁRE, demagnetizări, s. f. Acțiunea de
a (se) demagnetiza și rezultatul ei. –
V. demagnetiza.demagnetizare (Dicționar de neologisme, 1986)DEMAGNETIZÁRE s.f. Faptul de a (se) demagnetiza și rezultatul ei. [<
demagnetiza].
demagnetizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)demagnetizáre s. f.,
g.-d. art. demagnetizắrii; pl. demagnetizắridemagnetizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMAGNETIZÁRE, demagnetizări, s. f. Acțiunea de
a (se) demagnetiza și rezultatul ei. —
V. demagnetiza.