dadofor - explicat in DEX

dadofor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DADOFÓR, dadofori, s. m. Purtător de faclă în trecut. – Din ngr. dadophóros.

dadofor (Dicționar de neologisme, 1986)
DADOFÓR s.m. (Ant.) Purtător de faclă. [< gr. dadophoros < dadophoreo – a purta o torță].

dadofor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DADOFÓR s. m. (ant.) purtător de faclă, însoțitor al zeului Mithra. (< gr. dadophoros)

dadofor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dadofór s. m., pl. dadofóri

dadofor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DADOFÓR, dadofori, s. m. Purtător de faclă în trecut. — Din ngr. dadophóros.