dadaist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DADAÍST, -Ă, dadaiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Alcătuit după principiile dadaismului; privitor la dadaism.
2. S. m. și
f. Adept al dadaismului. – Din
fr. dadaïste.dadaist (Dicționar de neologisme, 1986)DADAÍST, -Ă adj. Referitor la dadaism, propriu dadaismului. //
s.m. și f. Adept al dadaismului. [< fr.
dadaïste].
dadaist (Marele dicționar de neologisme, 2000)DADAÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al dadaismului. (< fr.
dadaïste)
dadaist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dadaíst adj. m.,
s. m.,
pl. dadaíști; adj. f.,
s. f. dadaístă, pl. dadaístedadaist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DADAÍST, -Ă, dadaiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Alcătuit după principiile dadaismului; privitor la dadaism.
2. S. m. și
f. Adept al dadaismului. — Din
fr. dadaïste.