cuțitaș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CUȚITÁȘ, cuțitașe, s. n. Diminutiv al lui
cuțit. ◊ Cuțit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de așchii sau în lucrări de gravare, retușare etc. ♦ (
Pop.) Briceag. –
Cuțit +
suf. -aș.