cunoscut - explicat in DEX

cunoscut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CUNOSCÚT, -Ă, cunoscuți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se cunoaște, care este știut. ♦ Care a mai fost văzut, care poate fi ușor recunoscut. 2. (Despre oameni) Care a legat cunoștință cu cineva, pe care cineva îl cunoaște. ♦ Care se bucură de o anumită reputație; renumit. – V. cunoaște.

cunoscut (Dicționaru limbii românești, 1939)
cunoscút, -ă adj. Celebru, pe care-l știe lumea: om cunoscut. S. Persoană cunoscută, cunoștință: amiciĭ și cunoscuțiĭ. Fac cunoscut (fr. faire connaître), comunic: îțĭ fac cunoscut c´am venit, îțĭ fac cunoscută venirea mea. V. nobil, notabil.

cunoscut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cunoscút adj. m., s. m., pl. cunoscúți; adj. f., s. f. cunoscútă, pl. cunoscúte

cunoscut (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cunoscut a. și m. persoană cu care stăm în relațiuni: are mulți cunoscuți și amici.

cunoscut (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CUNOSCÚT, -Ă, cunoscuți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoană) care se cunoaște, care se știe. ♦ (Persoană) care poate fi ușor de recunoscut. 2. (Persoană) care a făcut cunoștință cu cineva. ♦ (Persoană) care se bucură de o anumită reputație, de notorietate. — V. cunoaște.