cultivabil - explicat in DEX

cultivabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CULTIVÁBIL, -Ă, cultivabili, -e, adj. (Despre pământ și despre plante) Care poate fi cultivat. – Din fr. cultivable.

cultivabil (Dicționar de neologisme, 1986)
CULTIVÁBIL, -Ă adj. (Despre plante, pământ) Care se poate cultiva. [Cf. fr. cultivable].

cultivabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CULTIVÁBIL, -Ă adj. (despre plante, pământ) care poate fi cultivat. (< fr. cultivable)

cultivabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cultivábil, -ă adj. (d. cultiv; fr. -able). Care se poate cultiva.

cultivabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cultivábil adj. m., pl. cultivábili; f. cultivábilă, pl. cultivábile

cultivabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cultivabil a. ce poate fi cultivat.

cultivabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CULTIVÁBIL, -Ă, cultivabili, -e, adj. (Despre pământ și despre plante) Care poate fi cultivat. — Din fr. cultivable.