culminăriță - explicat in DEX

culminăriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CULMINĂRÍȚĂ s. f. (Reg.) Pânză lungă și lată țesută în diferite culori, cu care se împodobesc pereții caselor țărănești pe lângă tavan. – Et. nec. Cf. culme.

culminăriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
culminăríță (reg.) s. f., g.-d. art. culminăríței

culminăriță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CULMINĂRÍȚĂ s. f. (Reg.) Pânză lungă și lată țesută în diferite culori, cu care se împodobesc pereții caselor țărănești pe lângă tavan. — Cf. culme.