credo - explicat in DEX

credo (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CRÉDO s. n. invar. (Bis.) 1. Crez (2). 2. A treia parte a liturghiei catolice. – Din lat. credo.

credo (Dicționar de neologisme, 1986)
CRÉDO s.m.invar. 1. A treia parte a liturghiei catolice cântate. 2. Expunere succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine; simbolul credinței. [< lat. credo, cf. fr. credo].

credo (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CRÉDO s. n. 1. a treia parte a misei. 2. expunere succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine; simbolul credinței. 3. (fig.) crez; profesiune de credință. (< lat. credo)

credo (Dicționaru limbii românești, 1939)
*crédo n. (lat. credo, cred, primu cuv. cu care începe crezu). Crezu.

credo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
crédo s. n., art. crédoul

credo (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CRÉDO s. n. (Bis.) 1. Crez (2). 2. A treia parte a liturghiei catolice. — Din lat. credo.