cotișor(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) COTIȘÓR,cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot. – Cot + suf. -ișor.
cotișor(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) cotișór (rar) s. n., pl. cotișoáre
cotișor(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) COTIȘÓR,cotișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cot.— Cot + suf. -ișor.