corioepiteliom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORIOEPITELIÓM, corioepiteliomuri, s. n. Tumoare malignă dezvoltată în uter din resturile placentare rămase după o sarcină. [
Pr.:
-ri-o-e-pi-te-li-om] – Din
fr. chorio-épithéliome.corioepiteliom (Dicționar de neologisme, 1986)CORIOEPITELIÓM s.n. (
Med.) Tumoare malignă care se dezvoltă în uter din resturile placentare rămase după o sarcină; coriocarcinom. [< fr.
chorio-épithéliome, cf. gr.
chorion – placentă, lat.
épithélium – epiteliu].
corioepiteliom (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORIOEPITELIÓM s. n. tumoare malignă care se dezvoltă în uter din resturile placentare rămase după o sarcină. (< fr.
chorio-épithéliome)
corioepiteliom (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!corioepitelióm (-ri-o-, -li-om) s. n.,
pl. corioepitelioámecorioepiteliom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORIOEPITELIÓM, corioepitelioame, s. n. Tumoare malignă dezvoltată în uter din resturile placentare rămase după o sarcină. [
Pr.:
-ri-o-e-pi-te-li-om] — Din
fr. chorio-épithéliome.