corindon - explicat in DEX

corindon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CORINDÓN s. n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei în nuanțe de albastru și galben, ale cărui varietăți transparente sunt folosite ca pietre prețioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru șlefuire. – Din fr. corindon.

corindon (Dicționar de neologisme, 1986)
CORINDÓN s.n. Piatră prețioasă formată dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atât de dur ca diamantul; corund. [< fr. corindon].

corindon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CORINDÓN s. n. oxid natural de aluminiu, incolor sau divers colorat, aproape tot atât de dur ca diamantul, piatră prețioasă și abraziv. (< fr. corindon)

corindon (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CORINDÓN (‹ fr.) s. n. Oxid natural de aluminiu, format în rocile metamorfice de contact, în segregațiile magmatice de magnetit, găsindu-se frecvent și în aluviuni. Are aspect de mase compacte sau granulare, prezintă cea mai mare duritate după diamant, este transparent și variat colorat: roșu (rubin), galben (topaz oriental), verde (smarald), albastru (safir). Se folosește ca piatră prețioasă, în mecanica de precizie și în ceasornicărie. Varietățile comune opace se utilizează ca abraziv.

corindon (Dicționaru limbii românești, 1939)
*corindón n., pl. oane (d. limba Tamulilor [India de sud] korundam). Min. Un oxid de aluminiŭ (Al₂ O₃), care e o peatră [!] prețioasă a căreĭ duritate vine îndată după diamant. V. ametist, rubin, safir, smaragd, emeri, spat, topaz.

corindon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
corindón s. n.

corindon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
corindon n. piatră scumpă, cel mai dur dintre minerale, după diamantul.

corindon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CORINDÓN s. n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei în nuanțe de albastru și galben, ale cărui varietăți transparente sunt folosite ca pietre prețioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru șlefuire. — Din fr. corindon.