coree (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORÉE, s. f. Boală de nervi, frecventă mai ales la tineri, caracterizată prin mișcări musculare involuntare continue și dezordonate ale diverselor segmente corporale – Din
fr. chorée.coree (Dicționar de neologisme, 1986)CORÉE s.f. Boală de nervi care se caracterizează prin mișcări involuntare și dezordonate ale mușchilor. [Pron.
-re-e. / < fr.
chorée, cf. gr.
choreia – dans].
coree (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORÉE s. f. sindrom neurologic caracterizat prin mișcări involuntare și dezordonate ale mușchilor. (< fr.
chorée, gr.
khoreia, dans)
coree (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)corée s. f.,
art. coréea, g.-d. corée, art. coréeicoree (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORÉE s. f. Boală de nervi, frecventă mai ales la tineri, caracterizată prin mișcări musculare involuntare continue și neregulate ale diverselor segmente corporale. — Din
fr. chorée.