corectopie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORECTOPÍE s. f. Anomalie a poziției pupilei, constând în faptul că ea nu este situată în centrul irisului. – Din
fr. coréctopie.corectopie (Dicționar de neologisme, 1986)CORECTOPÍE s.f. (
Med.) Anomalie a poziției pupilei care nu este situată în centrul irisului. [Gen.
-iei. / < fr.
corectopie, cf. gr.
kore – pupilă,
ektopos – deplasat].
corectopie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORECTOPÍE s. f. anomalie a poziției pupilei nesituată în centrul irisului. (< fr.
corectopie)
corectopie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!corectopíe (co-rec-/cor-ec-) s. f.,
art. corectopía, g.-d. corectopíi, art. corectopíeicorectopie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORECTOPÍE s. f. Anomalie a poziției pupilei, constând în faptul că ea nu este situată în centrul irisului. — Din
fr. coréctopie.