copilărie - explicat in DEX

copilărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COPILĂRÍE, copilării, s. f. 1. Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul când este cineva copil¹. ♦ Fig. Început. 2. Faptă, purtare, vorbe, apucături de copil¹; naivitate. – Copil¹ + suf. -ărie.

copilărie (Dicționaru limbii românești, 1939)
copilăríe f. Starea de copil. Fig. Naivitate, puerilitate, prostiĭ copilăreștĭ: nu umbla cu copilăriĭ! Nu te maĭ ține de copilăriĭ!

copilărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
copilăríe s. f., art. copilăría, g.-d. art. copilăríei; pl. copilăríi, art. copilăríile

copilărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
copilărie f. 1. vârsta omului dela naștere cam până la 12 ani; 2. fig. început: copilăria artei; 3. pl. vorbe sau apucături de copii.

copilărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COPILĂRÍE, copilării, s. f. 1. Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență; timpul cât cineva este copil¹. ♦ Fig. Început. 2. Faptă, purtare, vorbă, apucături de copil¹; naivitate. — Copil¹ + suf. -ărie.