copiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPIÉRE, copieri, s. f. Acțiunea de
a copia și rezultatul ei; copiat. [
Pr.:
-pi-e-] –
V. copia.copiere (Dicționar de neologisme, 1986)COPIÉRE s.f. Acțiunea de a copia; copiat. [<
copia].
copiere (Marele dicționar de neologisme, 2000)COPIÉRE s. f. 1. acțiunea de a copia. 2. reproducere a unei imagini realizate pe un clișeu. 3. (tehn.) realizarea formei, a profilului unei piese, după un șablon. (< copia)
copiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)copiére (-pi-e-) s. f.,
g.-d. art. copiérii; pl. copiéricopiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPIÉRE, copieri, s. f. Acțiunea de
a copia și rezultatul ei; copiat. [
Pr.:
-pi-e-] –
V. copia.