coordonativ (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COORDONATÍV, -Ă adj. grup ~ = grup de cuvinte cu rol de părți de propoziție nepredicative, în relație de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, ori regente față de un element subordonat tuturor. (< germ. koordinativ)