convenționalitate(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CONVENȚIONALITÁTE s. f. Convenționalism. [Pr.: -ți-o-] – Convențional + suf. -itate.
convenționalitate(Dicționar de neologisme, 1986) CONVENȚIONALITÁTEs.f. Convenționalism. [< convențional + -itate].
convenționalitate(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CONVENȚIONALITÁTE s. f. Convenționalism. [Pr.: -ți-o-] — Convențional + suf. -itate.