convenabil - explicat in DEX

convenabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONVENÁBIL, -Ă, convenabili, -e, adj. Care convine sau poate conveni; potrivit, acceptabil; mulțumitor, satisfăcător; avantajos. ♦ (Despre prețuri sau mărfuri) Ieftin. – Din fr. convenable.

convenabil (Dicționar de neologisme, 1986)
CONVENÁBIL, -Ă adj. Care convine sau poate conveni, acceptabil, mulțumitor (ca preț, calitate etc.). ♦ (Despre mărfuri, prețuri) Ieftin. [Cf. fr. convenable].

convenabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONVENÁBIL, -Ă adj. care convine sau poate conveni; acceptabil, mulțumitor. ◊ (despre mărfuri, prețuri) ieftin. (< fr. convenable)

convenabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*convenábil, -ă adj. (fr. convenable, d. convenir, a conveni). Care convine, care îmĭ vine la socoteală: ofertă convenabilă. Potrivit, proporționat: recompensă convenabilă. Decent, cuviincĭos: asta nu e convenabil. Adv. În mod convenabil.

convenabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
convenábil adj. m., pl. convenábili; f. convenábilă, pl. convenábile

convenabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
convenabil a. ce se cuvine: situațiune convenabilă.

convenabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONVENÁBIL, -Ă, convenabili, -e, adj. Care convine sau poate conveni; potrivit, acceptabil; mulțumitor, satisfăcător; avantajos. ♦ (Despre prețuri sau mărfuri) Ieftin. — Din fr. convenable.