contrastant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRASTÁNT, -Ă, contrastanți, -te, adj. Care contrastează, care este (pus) în contrast; contrastiv, opus. – Din
fr. contrastant.contrastant (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRASTÁNT, -Ă adj. Care este (pus) în contrast cu ceva; opus; contrastiv. [Cf. fr.
contrastant].
contrastant (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRASTÁNT, -Ă adj. care contrastează; opus. (< fr.
contrastant)
contrastant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contrastánt adj. m.,
pl. contrastánți; f. contrastántă, pl. contrastántecontrastant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRASTÁNT, -Ă, contrastanți, -te, adj. Care contrastează, care este (pus) în contrast; contrastiv, opus. — Din
fr. contrastant.