contraltă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRÁLTĂ, contralte, s. f. Femeie care are voce de contralto. – Din
it. contralta.contraltă (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRÁLTĂ s.f. Femeie cu voce de contralto. [< it.
contralta].
contraltă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRÁLTĂ s. f. femeie cu voce de contralto. (< it.
contralta)
contraltă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRÁLTĂ, contralte, s. f. Cântăreață care are voce de contralto. — Din
it. contralta.