consterna - explicat in DEX

consterna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSTERNÁ, consternez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare. – Din fr. consterner, lat. consternare.

consterna (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSTERNÁ vb. I. tr. A provoca cuiva nedumerire și mâhnire; a surprinde, a nedumeri. [< fr. consterner, cf. lat. consternare].

consterna (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSTERNÁ vb. tr. a provoca cuiva nedumerire și mâhnire; a surprinde. (< fr. consterner, lat. consternare)

consterna (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
consterná (a ~) vb., ind. prez. 3 consterneáză

consterna (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSTERNÁ, consternez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare. — Din fr. consterner, lat. consternare.

consternà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
consternà v. a lovi cu uimire și descurajare.