consternant - explicat in DEX

consternant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. – Din fr. consternant.

consternant (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSTERNÁNT, -Ă adj. Care consternează. [Cf. fr. consternant].

consternant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSTERNÁNT, -Ă adj. care provoacă consternare. (< fr. consternant)

consternant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*consternánt adj. m., pl. consternánți; f. consternántă, pl. consternánte

consternant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. — Din fr. consternant.