constelat - explicat in DEX

constelat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Înstelat. – Din fr. constellé, lat. constellatus.

constelat (Dicționar de neologisme, 1986)
CONSTELÁT, -Ă adj. (Rar) Înstelat. [Cf. fr. constellé, lat. constellatus].

constelat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONSTELÁT, -Ă adj. 1. împodobit, presărat cu stele. 2. (fig.) acoperit, plin de... (< lat. constellatus, fr. constellé)

constelat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*constelát, -ă adj. (lat. constellatus). Plin de stele, înstelat.

constelat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
constelát (rar) adj. m., pl. consteláți; f. constelátă, pl. consteláte

constelat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
constelat a. presărat cu stele: aripi lungi și constelate EM.

constelat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONSTELÁT, -Ă, constelați, -te, adj. (Rar) Înstelat. — Din fr. constellé, lat. constellatus.