concesiona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONCESIONÁ, concesionez, vb. I.
Tranz. A da în concesiune. [
Pr.:
-si-o-] – Din
concesiune.concesiona (Dicționar de neologisme, 1986)CONCESIONÁ vb. I. tr. A da în concesiune, a acorda o concesiune. [Pron.
-si-o-. / <
concesionar].
concesiona (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONCESIONÁ vb. tr. a da în concesiune. (<conces/ie/ + -iona)
concesiona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)concesioná (a ~) (-si-o-) vb.,
ind. prez. 3
concesioneázăconcesiona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONCESIONÁ, concesionez, vb. I.
Tranz. A da în concesiune. [
Pr.:
-si-o-] — Din
concesiune.