concertat (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONCERTÁT, -Ă adj. stabilit, hotărât împreună cu alții; care rezultă dintr-o înțelegere, convenit. (<fr.
concerté, it.
concertato)
concertat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*concertát (unit)
adj. m.,
pl. concertáți; f. concertátă, pl. concertáteconcertat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONCERTÁT, -Ă, concertați, -te, adj. Care este stabilit, hotărât împreună cu alții, care rezultă dintr-o înțelegere. —
V. concerta.