concertist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONCERTÍST, -Ă, concertiști, -ste, s. m. și
f. Persoană care susține (instrumental sau vocal) concerte sau recitaluri. – Din
fr. concertiste.concertist (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONCERTÍST, -Ă s. m. f. interpret care susține concerte sau recitaluri. (<fr.
concertiste)
concertist (Dicționar de neologisme, 1986)CONCERTÍST, -Ă s.m. și f. Muzicant care concertează, care dă concerte sau recitaluri. [Cf. fr.
concertiste].
concertist (Dicționar de argou al limbii române, 2007)concertist, -ă, concertiști, -ste s. m., s. f. (intl.) infractor care acționează sigur.
concertist (Dicționaru limbii românești, 1939)*concertíst, -ă d. (fr.
concertiste). Care cîntă în concert.
concertist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)concertíst s. m.,
pl. concertíșticoncertist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)concertist m. cel ce cântă într’un concert.
concertist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONCERTÍST, -Ă, concertiști, -ste, s. m. și
f. Interpret care susține o activitate solistică de concert. — Din
fr. concertiste.