compromitere - explicat in DEX

compromitere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPROMÍTERE, compromiteri, s. f. Acțiunea de a (se) compromite. – V. compromite.

compromitere (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPROMÍTERE s.f. Acțiunea de a compromite și rezultatul ei; discreditare, primejduire; distrugere. [< compromite].

compromitere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
compromítere s. f., g.-d. art. compromíterii; pl. compromíteri

compromitere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPROMÍTERE, compromiteri, s. f. Acțiunea de a (se) compromite. — V. compromite.