compromisoriu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPROMISÓRIU, -IE, compromisorii, adj. (
Livr.) Care este în legătură cu un compromis. ◊
Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri.
Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menționează că dificultățile survenite în executarea lui vor fi rezolvate de arbitri. – Din
fr. compromissoire.compromisoriu (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMPROMISÓRIU, -IE adj. în legătură cu un compromis. ◊
clauză -ie = clauză a unui contract prin care cele două părți se angajează a supune arbitrilor eventualele contestații. (<fr.
compromissoire)
compromisoriu (Dicționar de neologisme, 1986)COMPROMISÓRIU, -IE adj. Care este în legătură cu un compromis. ◊
Judecată compromisorie = judecată pronunțată de arbitri;
clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultățile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri. [Pron.
-riu. / cf. fr.
compromissoire].
compromisoriu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)compromisóriu [
riu pron. ryu]
adj. m.,
f. compromisórie (-ri-e); pl. m. și
f. compromisórii