compulsa - explicat in DEX

compulsa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPULSÁ, compulsez, vb. I. Tranz. (Înv.) A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. – Din fr. compulser, lat. compulsare.

compulsa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMPULSÁ vb. tr. a cerceta acte, documente; a aduna date, informații. (<fr. compulser, lat. compulsare)

compulsa (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPULSÁ vb. I. tr. A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. [< fr. compulser, cf. lat. compulsare].

compulsa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
compulsá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 compulseáză

compulsa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPULSÁ, compulsez, vb. I. Tranz. (Înv.) A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. — Din fr. compulser, lat. compulsare.