complementaritate - explicat in DEX

complementaritate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPLEMENTARITÁTE s. f. Însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare. – Din fr. complémentarité.

complementaritate (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPLEMENTARITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este complementar. ◊ Teoria complementarității = teorie formulată de fizicianul N. Bohr pentru a da o caracterizare generală a modului de interpretare a proceselor atomice. [Cf. fr. complémentarité].

complementaritate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMPLEMENTARITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este complementar. (< fr. complémentarité)

complementaritate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
complementaritáte s. f., g.-d. art. complementaritắții

complementaritate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPLEMENTARITÁTE s. f. Însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare. — Din fr. complémentarité.