coșcodan - explicat in DEX

coșcodan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COȘCODÁN, coșcodani, s. m. Specie de maimuță cu coada foarte lungă (Cercopithecus). ♦ Fig. Om urât ca o maimuță. – Din ucr. kočkodan.

coșcodan (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
coșcodán (coșcodáni), s. m. – 1. (Înv.) Maimuță. – 2. Pocitanie. Pol., rut. koczkodan (Cihac, II, 75).

coșcodan (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
coșcodan, coșcodani s. m. individ naiv.

coșcodan (Dicționaru limbii românești, 1939)
coșcodán m. (rut. kočkokan, pol. koczkodan, id.). Cant. Un fel de maĭmuță cu coada foarte lungă (cercopithécus). Al. Om urît ca o maĭmuță.

coșcodan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coșcodán s. m., pl. coșcodáni

coșcodan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
coșcodan m. Mold. 1. un fel de maimuță cu coadă (sens învechit); 2. fig. om urît: se împodobește coșcodanul AL. [Pol. KOCZKODAN, maimuță (din koczka, pisică: cf. germ. Meerkatze)].

coșcodan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COȘCODÁN, coșcodani, s. m. Specie de maimuță cu coada foarte lungă (Cercopithecus). ♦ Fig. Om urât ca o maimuță. — Din ucr. kočkodan.