clasificator - explicat in DEX

clasificator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLASIFICATÓR, -OÁRE, clasificatori, -oare, subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană care clasifică. 2. S. n. Carte, îndrumător, indicator în care se clasifică ceva. 3. Adj. Care clasifică, care servește la clasificare. – Din fr. classificateur.

clasificator (Dicționar de neologisme, 1986)
CLASIFICATÓR, -OÁRE adj. Referitor la clasificare. // s.m. și f. Specialist în clasificări. [Cf. fr. classificateur].

clasificator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLASIFICATÓR, -OÁRE I. adj. care clasifică. II. s. m. f. specialist în clasificări. III. s. n. îndrumar, indicator în care se clasifică ceva. (< fr. classificateur)

clasificator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clasificatór¹ adj. m., (persoană) s. m., pl. clasificatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. clasificatoáre

clasificator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clasificatór² (obiect) s. n., pl. clasificatoáre

clasificator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLASIFICATÓR, -OÁRE, clasificatori, -oare, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f. Persoană care clasifică. 2. S. n. Carte, îndrumător, indicator în care se clasifică ceva. 3. Adj. Care clasifică, care servește la clasificare. — Din fr. classificateur.