clastic - explicat in DEX

clastic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLÁSTIC, -Ă, clastici, -ce, adj. (Despre roci) Format din fragmente de minerale și de roci provenite în urma proceselor de dezagregare și de acumulare a materialului unor roci preexistente; detritic. – Din fr. clastique.

clastic (Dicționar de neologisme, 1986)
CLÁSTIC, -Ă adj. (Despre roci) Format prin dezagregarea altor roci; detritic. [< fr. clasique, cf. gr. klastos – sfărâmat].

clastic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLÁSTIC, -Ă adj. (despre roci) format prin dezintegrarea altor roci; detritic. (< fr. clastique)

clastic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CLÁSTIC, -Ă (‹ fr. {i}; {s} gr. klastos „sfărîmat”) adj. (Despre roci, despre elementele lor componente, despre formații sau depozite sedimentare) Care constă din fragmente de minerale sau roci provenite din dezagregarea, alterarea și acumularea materialului altor roci preexistente (ex. pietrișuri, conglomerate, brecii, nisipuri, gresii, argile etc.) sau uneori din scheletele unor organisme. Sin.: detritic.

clastic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
clástic adj. m., pl. clástici; f. clástică, pl. clástice

clastic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLÁSTIC, -Ă, clastici, -ce, adj. (Despe roci, formațiuni sedimentare) Format din fragmente de minerale și de roci provenite în urma proceselor de dezagregare, de alterare și de acumulare a materialului unor roci preexistente sau din scheletele unor organisme; detritic. — Din fr. clastique.