circumpolar - explicat in DEX

circumpolar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CIRCUMPOLÁR, -Ă, circumpolari, -e, adj. Care se află în jurul sau în vecinătatea polilor. – Din fr. circumpolaire.

circumpolar (Dicționar de neologisme, 1986)
CIRCUMPOLÁR, -Ă adj. Situat în jurul, în vecinătatea polilor; peripolar. [< fr. circumpolaire, cf. lat. circum – împrejur, polus – pol].

circumpolar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CIRCUMPOLÁR, -Ă adj. 1. în jurul, în vecinătatea polilor. 2. (despre aștri) apropiat de Steaua Polară. (< fr. circumpolaire)

circumpolar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*circumpolár, -ă adj. (circum- și polar). Din prejuru [!] polilor: regiune, călătorie circumpolară.

circumpolar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
circumpolár adj. m., pl. circumpolári; f. circumpoláră, pl. circumpoláre

circumpolar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CIRCUMPOLÁR, -Ă, circumpolari, -e, adj. Care se află în jurul sau în vecinătatea polilor. — Din fr. circumpolaire.