circumorbital (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIRCUMORBITÁL, -Ă, circumorbitali, -e, adj. (
Astron.) Care se află sau se petrece pe o orbită. – Din
fr. circumorbital.circumorbital (Dicționar de neologisme, 1986)CIRCUMORBITÁL, -Ă adj. (
Astr.) Care se află, se petrece pe o orbită; periorbital. [<
circum- +
orbital].
circumorbital (Marele dicționar de neologisme, 2000)CIRCUMORBITÁL, -Ă adj. (astr.) care se află, se petrece pe o orbită; periorbital. (< fr.
circumorbital)
circumorbital (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIRCUMORBITÁL, -Ă, circumorbitali, -e, adj. (
Astron.) Care se află sau se petrece pe o orbită. — Din
fr. circumorbital.