chiuvetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHIUVÉTĂ, chiuvete, s. f. Vas de porțelan, de faianță sau de metal smălțuit prevăzut cu o gură de scurgere, fixat în perete dedesubtul unui robinet de apă și folosit la spălat. – Din
fr. cuvette.chiuvetă (Dicționar de neologisme, 1986)CHIUVÉTĂ s.f. 1. Vas de faianță, de metal etc. (cu o gaură de scurgere) care se fixează în perete sub un robinet de apă.
2. V.
cuvetă. [Pron.
chiu-ve-. / < fr.
cuvette].
chiuvetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHIUVÉTĂ s. f. vas de faianță, de metal etc. care se fixează în perete sub un robinet de apă. (< fr.
cuvette)
chiuvetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)chiuvétă (chiu-) s. f.,
g.-d. art. chiuvétei; pl. chiuvétechiuvetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHIUVÉTĂ, chiuvete, s. f. Vas de porțelan, de faianță sau de metal smălțuit prevăzut cu o gură de scurgere, fixat în perete sub un robinet de apă și folosit la spălat. — Din
fr. cuvette.