cherchelit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (
Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. –
V. chercheli.cherchelit (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (
Fam.) Ușor amețit de băutură; afumat. –
V. chercheli.cherchelit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cherchelit a. amețit de vin. [Rostire populară din
perpelit sau
părpălit, pârlit pe d’asupra].
cherchelit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHERCHELÍT, -Ă, chercheliți, -te, adj. (
Fam.) Care s-a îmbătat (ușor); amețit. —
V. chercheli.