chefos(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) CHEFÓS, -OÁSĂ,chefoși, -oase, adj. (Reg.) Vesel, cu chef. – Chef + suf. -os.
chefos(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) CHEFÓS, -OÁSĂ,chefoși, -oase, adj. (Reg.) Vesel, cu chef. – Din chef + suf. -os.
chefos(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) chefós (reg.) adj. m., pl. chefóși; f. chefoásă, pl. chefoáse
chefos(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) CHEFÓS, -OÁSĂ,chefoși, -oase, adj. (Reg.) Vesel, cu chef. — Chef + suf. -os.