cariatidă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARIATÍDĂ, cariatide, s. f. Statuie reprezentând o femeie care susține, ca o coloană, cornișa unui acoperiș, o intrare etc. [
Pr.:
-ri-a-] – Din
fr. cariatide, lat. caryatides.cariatidă (Dicționar de neologisme, 1986)CARIATÍDĂ s.f. 1. Fecioară-preoteasă a zeiței Diana.
2. (
Arhit.) Statuie reprezentând o femeie care susține o cornișă, o intrare etc., înlocuind o coloană. [Pron.
-ri-a-. / < fr.
cariatide, cf. it.
cariatide, gr.
karyatides – femei din Caria].
cariatidă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARIATÍDĂ s. f. statuie reprezentând o femeie care susține o cornișă etc., ca o coloană. (< fr.
cariatide, lat.
caryatides, gr.
karyatides)
cariatidă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARIATÍDĂ, cariatide, s. f. Fiecare dintre statuile (reprezentând o femeie) care susține, ca o coloană, cornișa unui acoperiș, o intrare etc. [
Pr.:
-ri-a-] –
Fr. cariatide (
lat. lit. caryatis).
cariatidă (Dicționaru limbii românești, 1939)*cariatídă f., pl.
e (vgr.
karyátis, -átidos, lat.
carvatis, -átidis, locuitoare din
Cáryae, un oraș din Arcadia). Státuă care reprezentă [!] o femeĭe îmbrăcată și care e întrebuințată ca coloană. V.
atlante.cariatidă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cariatídă (-ri-a-) s. f.,
g.-d. art. cariatídei; pl. cariatídecariatidă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)cariatidă f. figură de femeie care sprijină o cornișă:
cariatide frânte și toarsele coloane (NAUM).
cariatidă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARIATÍDĂ, cariatide, s. f. Statuie reprezentând o femeie în picioare, care susține, ca o coloană, cornișa unui acoperiș, o intrare etc. [
Pr.:
-ri-a-] — Din
fr. cariatide, lat. caryatides.