cargou (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARGÓU, cargouri, s. n. Cargobot. – Din
fr. cargo.cargou (Dicționar de neologisme, 1986)CARGÓU s.n. Cargobot. [Pl.
-uri. / < fr.
cargo].
cargou (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARGÓU s. n. 1. navă comercială destinată transportului de mărfuri; cargobot. 2. avion de marfă. (< fr.
cargo)
cargou (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cargóu s. n.,
art. cargóul; pl. cargóuricargou (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARGÓU, cargouri, s. n. Cargobot. — Din
fr. cargo.