cargobot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARGOBÓT, cargoboturi, s. n. Navă maritimă comercială destinată transportului de mărfuri la mare distanță; cargou. – Din
fr. cargo-boat (<
engl.).
cargobot (Dicționar de neologisme, 1986)CARGOBÓT s.n. Navă de transport pentru mărfuri; cargou. [Pl.
-turi. / < engl.
cargoboat].
cargobot (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cargobót (cargobóturi), s. n. – Cargou.
Engl. cargo-boat, din
sp. cargo.cargobot (Marele dicționar de neologisme, 2000)CARGOBÓT s. n. cargou (1). (< engl.
cargo-boat)
cargobot (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARGOBÓT, cargoboturi, s. n. Navă pentru transportul mărfurilor. –
Fr. cargo-boat (<
engl.).
cargobot (Dicționaru limbii românești, 1939)*cargobót n., pl.
urĭ și
oate (engl.
cargo-boat, d.
cargo [sp.
cargo, it.
cárico, fr.
charge: germ.
kargo, încărcătură, și
boat, bastiment. V,
încarc, șarjă, pacheboz). Vapor de marfă.
cargobot (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cargobót s. n.,
pl. cargobóturicargobot (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARGOBÓT, cargoboturi, s. n. Navă maritimă comercială destinată transportului de mărfuri la mare distanță; cargou. — Din
fr. cargo-boat, engl. cargoboat.