cantautor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANTAUTÓR, -OÁRE, cantautori, -oare, s. m. și
f. Cântăreț care își compune singur textele. [
Pr.:
-a-u-] – Din
it. cantautore.cantautor (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANTAUTÓR s. m. cântăreț care își compune singur textele. (< it.
cantautore)
cantautor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cantautór (can-ta-u-/cant-a-) s. m.,
pl. cantautóricantautor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANTAUTÓR, -OÁRE, cantautori, -oare, s. m. și
f. Cântăreț care își compune singur muzica și textele. [
Pr.:
-a-u-] — Din
it. cantautore.