canotor - explicat in DEX

canotor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Sportiv care practică sportul vâslitului; canotier. – Din fr. canoteur.

canotor (Dicționar de neologisme, 1986)
CANOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Canotier. [< fr. canoteur].

canotor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CANOTÓR, -OÁRE s. m. f. sportiv care practică canotajul; canotier. (< fr. canoteur)

canotor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Sportiv care practică sportul vâslitului. – Din canota (puțin folosit) + suf. -or.

canotor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
canotór s. m., pl. canotóri

canotor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Persoană care practică canotajul; canotier. — Din fr. canoteur.