cant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CANT, canturi, s. n. 1. Muchie, latură a unor obiecte.
2. Parte a copertei de carton care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui caiet sau ale unui registru.
3. Margine, muchie a suprafeței de alunecare a schiurilor. – Din
germ. Kante.cant (Dicționar de neologisme, 1986)CANT s.n. Margine, muchie, dungă. ♦ (
Poligr.) Parte a copertei care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui registru etc. [Pl.
-turi. / < germ.
Kante].
cant (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)cant, -ă, adj. (înv., pop.) ușor la minte, nerod, prost, zăpăcit.
cant (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)cant (cánturi), s. n. –
1. Margine, muchie. –
2. La legătura de carte, partea opusă cotorului.
Germ. Kante (DAR).
cant (Marele dicționar de neologisme, 2000)CANT s. n. 1. margine, muchie. 2. parte a copertei care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui registru. (< germ.
Kante)
cant (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CANT, canturi, s. n. Muchie; latură îngustă a unor obiecte. ♦ Partea copertei de carton care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate, ale unui caiet sau ale unui registru. –
Germ. Kante.cant (Dicționaru limbii românești, 1939)cant n., pl.
urĭ (rut.
kant, germ.
kante, d. it.
canto, lature). Muche [!], laturea [!] cea maĭ îngustă a uneĭ grinzĭ cioplite, a unuĭ dulap ș. a.:
a așeza o grindă pe cant.cant (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)cant, -uri, s.n. – Muchie. – Din germ. Kante (Țurcanu 2005).
cant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cant s. n.,
pl. cánturicant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CANT, canturi, s. n. 1. Fața îngustă a unui obiect plat de formă paralelipipedică; muchie, latură a unor obiecte.
2. Parte a coperții de carton care depășește dimensiunile filelor unei cărți legate.
3. Margine, muchie a suprafeței de alunecare a schiurilor. — Din
germ. Kante.