cancelarist (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cancelaríst m. (d. cancelarie; rus. kancelĕarist). Vechĭ. Grefier, scriitor, bĭurocrat, copist. – Și canțelerist (formă maĭ veche) și cănțălărist (pop.).
cancelarist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cancelarist n. scriitor sau copist într’o cancelarie.