calici (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CALICÍ, calicesc, vb. IV.
1. Intranz.,
refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină calic (
1); a sărăci. ♦
Intranz. (
Înv.) A cerși.
2. Refl. A se zgârci
2.
3. Tranz. și
refl. (
Înv. și
reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. – Din
calic.calici (Marele dicționar de neologisme, 2000)CALICI- elem. „caliciu floral”. (< fr.
calici-, cf.
lat. calix, -icis, cupă)
calici (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CALICÍ, calicesc, vb. IV.
1. Intranz.,
refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină calic
(1). ♦
Intranz. (
Înv.) A cerși.
2. Refl. A se lăcomi; a se zgârci.
3. Tranz.,
intranz. și
refl. (
Înv. și
reg.) A ologi. – Din
calic.calici (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)calicí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. calicésc, imperf. 3
sg. caliceá; conj. prez. 3
să caliceáscăcalicì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)calicì v.
1. Mold. a sărăci;
neamul tău să calicească POP.;
2. refl. a cerși:
a se calici la cineva; 3. a fi sgârcit:
se calicește să cheme un doctor.calici (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CALICÍ, calicesc, vb. IV.
1. Intranz.,
refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină calic (1); a sărăci. ♦
Intranz. (
Înv.) A cerși.
2. Refl. A se zgârci
2.
3. Tranz. și
refl. (
Înv. și
reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. — Din
calic.