calibru - explicat in DEX

calibru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CALÍBRU, calibre, s. n. 1. Diametrul interior al țevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate. 3. Fig. Mărime, proporție, calitate; fel, soi, specie. – Din fr. calibre.

calibru (Dicționar de neologisme, 1986)
CALÍBRU s.n. 1. Diametrul interior al unui tub, al unei țevi de armă de foc. 2. Instrument de precizie pentru măsurat și controlat dimensiunile unor piese fabricate. 3. (Fig.) Mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi. [< fr. calibre, it. calibro].

calibru (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CALÍBRU s. n. 1. diametru interior al unui tub, al țevii unei guri de foc; diametrul unei torpile etc.; greutatea unei bombe de aviație. 2. instrument de precizie cu care se verifică gradul de uzură a țevilor armamentului de infanterie. ◊ instrument pentru măsurarea și controlul dimensiunilor unor piese fabricate. 3. (fig.) mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi. (< fr. calibre)

calibru (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CALÍBRU, calibre, s. n. 1. Diametrul intern al țevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se controlează sau se măsoară precis dimensiunile pieselor fabricate. 3. Fig. Mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi. – Fr. calibre.

calibru (Dicționaru limbii românești, 1939)
*calíbru n., pl. e (fr. calibre, d. it. calibro, care vine d. ar. qâlib, qâlab, ĭar acesta d. vgr. kalápus, kalópus și kalopódion. V. calapod, calup). Diametru unuĭ cilindru, uneĭ coloane, uneĭ țevĭ: calibru puștiĭ. Model care servește la verificarea diametruluĭ armelor de foc și ghĭulelelor. Fig. Iron. Calitatea uneĭ persoane: îs de acelașĭ calibru amîndoĭ.

calibru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
calíbru (-li-bru) s. n., art. calíbrul; pl. calíbre

calibru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
calibru n. 1. diametru interior al unui cilindru, tub, projectil, tun; 2. instrument ce determină calibrul; 3. fig. caracter, valoare relativă a unei persoane sau a unui lucru: spirite de acelaș calibru.

calibru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CALÍBRU, calibre, s. n. 1. Diametrul interior al țevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate. 3. Fig. Mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi, specie. — Din fr. calibre.