cabotin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CABOTÍN, -Ă, cabotini, -e, s. m. și
f. 1. (în trecut, în Franța) Actor (sau actriță) ambulant(ă).
2. Actor (sau actriță) mediocru(ă) care urmărește obținerea de efecte teatrale cu mijloace facile, de prost gust;
p. ext. persoană care urmărește să obțină succese ușoare prin mijloace ieftine. – Din
fr. cabotin.