cabotinaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CABOTINÁJ s. n. Cabotinism. – Din
fr. cabotinage.cabotinaj (Dicționar de neologisme, 1986)CABOTINÁJ s.n. Atitudine, gest, apucătură de cabotin; cabotinism. [< fr.
cabotinage].
cabotinaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)CABOTINÁJ s. n. cabotinism. (< fr.
cabotinage)
cabotinaj (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CABOTINÁJ s. n. Cabotinism. –
Fr. cabotinage.cabotinaj (Dicționaru limbii românești, 1939)*cabotináj n., pl.
e (fr.
cabotinage).
Fam. Meseria de cabotin.
cabotinaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cabotináj s. n.cabotinaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CABOTINÁJ s. n. Cabotinism. — Din
fr. cabotinage.